Cazare, sejur si vacante in CIPRU

 Denumirea oficială este Republica Cipru iar denumirea convenţională scurtă este Cipru.

Notă: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscută sub numele de “Republica Turcă a Ciprului de Nord”, regiune recunoscută numai de Turcia. În prezent, la toate activităţile socio-culturale, economice şi politice interstatale participă doar partea sudică a ţării recunoscută ca stat independent – Republica Cipru.

Poziţia geografică. Suprafaţa

Statul Cipru este o insulă din Marea Mediterană, situată în sud-estul Europei, avînd coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.
Suprafaţa totală a Ciprului, insula a III după mărime în Marea Mediterană, este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formează uscatul, iar 10 km2 apa.

Insula are o lungime maximă de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat în nord-estul insulei, la extremitatea vestică a insulei, Cape Arnaoutis.
Lăţimea maximă, de la Cape Gata, situat în sud, la Cape Kormakiti, situat în nord, este de aproximativ 90 km.
Lungimea liniei de coastă este de 648 km.
Notă 3.355 km2 reprezintă suprafaţa cipriotă turcă

Ţările învecinate

Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria şi 270 km vest faţă de Kastellorizon (extremitatea sud-estică a Greciei).

Conditii Naturale

Insula are o formă neregulată, partea de nord-est avînd o formă ascuţită spre direcţia coastei de vest a Siriei, formînd Peninsula Karpas.
Activitatea seismică este moderată.

Relieful

Majoritatea uscatului este neted.Această parte netedă a uscatului este situată în interiorul insulei, purtînd numele de Mesaoria (greacă- “între munţi”).Mesaoria se întinde de pe coasta de vest până pe coasta de est fiind încadrată de lanţuri muntoase; la nord lanţul de munţi Kyrenia, paralel cu linia de coastă, lanţ muntos ce se întinde până în Peninsula Karpas; punctul cel mai înalt al acestui lanţ muntos atinge cota de 1.019 m.
La sud se află Munţii Troodos, care acoperă majoritatea porţiunii sud-vestice a insulei. Ţărmul din această parte a insulei este abrupt şi stâncos. Vîrful cel mai înalt al acestui lanţ muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.

Condiţii climatice

Ciprul are o climă temperat-mediteraneeană, cu veri arzătoare şi uscate dar şi un sezon răcoros şi ploios care începe din luna octombrie şi durează până în luna martie.
Volumul mediu de precipitaţii anual nu depăşeşte 500 mm. Temperatura medie anuală este de 20,6 grade Celsius.

Vegetaţia şi fauna

Pădurile de pin, cedru şi chiparos acoperă aproximativ 1/7 din suprafaţa totală a Ciprului, în principal în zonele muntoase. Printre alţi arbori indigeni putem menţiona ienupărul, stejarul, măslinul, roşcovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv în scopul forestificării insulei, măsură impunătoare, în special, în urma defrişării unor fîşii enorme de pădure. În trecut, imensele păduri cipriote realizau un areal de vieţuire pentru o diversitate considerabilă de păsări migratoare şi animale, fapt pentru care erau recunoscute adevărate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fîşia forestieră care acoperea cîndva partea centrală a insulei a fost utilizată de oameni în scopuri economice, dar nu a mai fost restituită complet. Anumite eforturi în acest sens au fost efectuate de Marea Britanie în timpul colonizării insulei din sec.18 şi 19. O daună considerabilă i-a fost adusă învelişului forestier prin incendii, în timpul conflictelor armate a partizanilor greci şi turci din 1974.
Ciprul are puţine animale sălbatice, în schimb, insula este vizitată de o mare varietate de păsări migratoare. Printre alte specii întâlnite pe insulă putem aminti becaţele, pitpalacul, sitarul.
Cu scopul de a asigura protecţia biodiversităţii teritoriului său, în cadrul proiectului menţionat mai sus, în Cipru s-au delimitat cîteva rezervaţii şi o regiune forestieră cu statut de rezervaţie naţională, statul luînd astfel sub o protecţie special direcţionată 8.1 % din suprafaţa totală a insulei numai în 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost adiţionate în shemele rezervaţiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de convenţii internaţionale privind protecţia biodiversităţii şi a speciilor pe cale de dispariţie, menţinerea stratului de ozon, limitarea poluării aerului, schimbarea climei, problemele poluării transporturilor şi multe alte probleme ecologice de ordin mondial.